Roirea naturală Sistemul de inmulțire a familiilor de albine stabilitate în cursul lungii lor evoluții este roirea. Denumirea de roire vine de la una din fazele procesului de inmultire care se desfașoara sub forma unei multitudini de albine in zbor, cu una sau mai multe matci si trântori care formeaza, in aer o formatie globulara, roiul in drumul de la stup la locul de popas provizoriu sau definitiv, Aceasta faza este poate cea mai scurta din cele care se ingrijesc intra in procesul de inmultire, este insa cea mai spectaculoasa. Oricine a vazut o data un roi in zbor nu poate uita specta- colul care se desfaşoara sub ochii lui.
Procesul de inmulțire a familiilor de albine este așa de bine pus la punct în vederea asigurării scopului final, poate fi luat ca exemplu de apicultor atunci când face roi artificiali: – prin roirea naturală se asigură familiile noi sanatoase. În familiile bol- nave nu se pot asigura în nici un caz condițiile necesare roirii și ca atare acestea sunt excluse automat de înmulțire; roiul ieșit are in componența sa albine de toate vârstele ceea ce ii da posibilitatea ca imediat după instalare sa inceapa o activitate foarte variată: culegerea polenului și nectarului, cladirea fagurilor în noua locuință, creșterea puietului cu o energie remarcabila. Are in dotarea sa si o matca imperecheata sau una sau chiar mai multe neimperecheate; in familia care a roit sunt create conditii ca aceasta sa se refaca in cel mai scurt timp pe baza botcilor, puietului si rezervelor de hrana. Roirea naturala fiind deci deci cale de inmultire a familiilor de albine este normal ca aceasta sa se manifeste instinctiv la toate familiile de albine, mai mult sau mai putin accentuat. Lipsa instinctului de roire naturală ar duce familiile de albine la piere și specia la dispariție.
Acest instinct al familiilor de i multe ori in conflict cu interesul albine vine altorului, in primul rând cel economic, care cere ca familia să fie capabilă în orice moment sa reali- zeze producții mari de miere, ceara, polen, activitate de polenizare etc. fenomenului de roire naturala, recomandam in mod special apicultorilor incepatori ca cel putin o data in viata sa vada cum se desfașoara acest minunat proces biologic. Pentru stupinele cercurilor de api- cultori scolari acest lucru este chiar obligatoriu. Este necesar ca elevii ca si apicultorii incepatori sa vada cum se creaza, in mod aparent automat”: conditiile formarii roiului si cum, dupa plecarea acestuia, se refac familiile care au roit. n mod normal, nu pot sa roiasca decat familiile sanatos , puter- nice și cu provizii bogate de hrana, asigurând astfel o descendență viguroasă. , in lunii august. Procesul de roire decurge astfel: Pregatirea de roire Primavara familiile de albine crese in mod normal cantitati sporite de puiet pe masura ce albinele de iernare sunt inlocuite si conditiile de cules se imbunatatesc.
Creșterea de puiet, insa, nu este proporționala cu cantițile mereu mai mari de albine tinere care se acumulează în cuibul familii, fiind limitată de capacitatea de a ouat a matcii. urata cresterii unei generatii de albine de 21 de zile si viata aceleiasi generatii care este de 40 de zile, asa incât pentru hranirea unei larve in luna iunie revin mai multe albine doici decat in primavara cand o sin- gura albina doica hraneste mai multe larve datorita. numarului lor relativ mic. Se creaza astfel, in familie, un numar mereu mai mare de albine fara o utilizare completa a hranirea puietului sau cladirea fagurilor.
Un cules slab sau mijlociu de nectar și normal de polen favorizează, prin acțiunea stimulentă pe care o produce, aglomerarea cuibului cu provizii. Fenomenul este accentuat si prin blocarea spatiilor necesare pentru ouatul matcii. S-a cautat și o explicație hormonală a procesului de roire prin substanța de matca care ar fi insuficientă pentru a inhiba instinctul de cladire a botcilor la marea multime a albinelor lucratoare. Se pare totuși ca instinctul de roire este determinant și toți ceilalți factori sunt ajutatori. În momentul în care în familie sunt intrunite aceste condiții: albine foarte multe și în majoritate tinere și cuibul blocat cu provizii abundente, încep pregătirile de roire pe care apicultorul poate constata și verifica pe fagurii cu puiet.
La un moment dat, pe marginile laterale și inferioare ale fagurilor cu puiet apar primele inceputuri de botci, ca niste cupe rasturmate cu gura in jos. În umatoarele zile numárul botcilor creste si putem gasi in botci larve de diferite vârste si in continuare oua, Concomitent matca este mai putin hranita si ca ur- mare isi reduce numarul de oua pe care-l depune zilnic. Numarul total al botcilor este variabil: la unele familii 40-45, iar la altele peste 100. Acest numar mare de botci pe care le creste in cadrul pregatirilor de roire rasa de albine Carpatine este unul din indicatorii biologici principali prin care albina noastra. se deosebeşte de altele, în special de Carmica. ziua in care primele botci sunt capacite, sunt intrunite condițiile de plecare a primului roi și numai condițiile meteorologice nefavorabile sau intervenția apicultorului poate amâna ieșirea roiului. Dupa ora 11, de regula insa intre orele 12 si 14, se produce, la stupul respectiv, o mare agitatie datorita gra- bei cu care albinele roiului parasesc stupul si intrarii unor albine culegatoare care cauta sa patrunda in stup. Se pare ca roiul este gata format chiar in interi- În orul familiei mama și ca albinele lui nu așteaptă decât semnalul de plecare. alcatuirea roiului intra albine de toate vårstele si matca familiei mama.
În câteva minute roiul a ieșit din stup și albinele lui efectuează un zbor caracteristic în apropierea stupinei, după care treptat se departează mai mult sau mai puțin, pâna la locul de așezare. De regula, roiul iesit in aceste conditii se instaleaza pe un copac sau pe un alt suport din apropierea stupinei. Acest roi iese cu matca familii mama se numeste roi primar. Roiul asezat pe cracă nu este o simplă ingramadire de albine ci o gru-pare organizată, în primul rând, împotriva intemperiilor.
Albinele dela exterior alcatuiesc un fel de coaja in timp ce spatiul interior este mai degajat si acolo se gaseste si mateca. Imediat după asezare roiul trimite albine cercetașe pentru a gasi adapostul definitiv. La intoarcerea acestora sau in umatoarele doua zile roiul se desface si isi ja zborul catre adapostul gasit: o scorbura a unui copac, o crapatura intr-un zid, sau intr-o stânca. Rareori roiul, din lipsa unui alt adapost, iși construieste cuibul pe locul unde s-a instalat la începutul provizoriu. Apicultorul nu trebuie sa lase roiul sa plece mai departe ci imediat dupa așezarea lui sa ia masuri de recoltare, care se face cu ajutorul roiniței.
Roinita poate fi in forma de clopot, impletita din paie, papura sau nuiele, sau o ladița mai ușoara sau chiar o ladița tip pentru transportul roi. În funcție de poziție ro- iului se adaptează și instrumentarul de lucru. Daca roiul este pe o craca subtire aceasta se taie cu foarfeca de pomi si roiul suspendat de craca taiata se scutura direct in stupul pregatit pentru el; daca nu se poate taia craca, aceasta se scutura cu grija pentru ca roiul sa cada in roinița; dacă este așezat la inalțime, roinița legată de capatul unei prajini se duce pâna sub roi, care este scuturat de un ajutor al apicultorului, cu o alta prajina. Roinita cu roiul prins se aseaza pe pamânt in apropiere de locul unde a fost roiul pentru ca sa se strânga in ea toate albinele roiului. Este necesar a ne strádui sa trecem in roinița toate albinele pentru ca numai astfel putem fi siguri ca am luat și matca acestuia. Introducerea roiului in stup Dupa regruparea albinelor in roinita, pe seara, se trece roiul in stupul pregatit intre timp. lucrare care se poate face pe două cai: E u ajutorul fumullui se aranjează ușor podisorul și capacul, urdinișul fiind larg deschis.
Dupa o ora sau seara se completeaza si restul de faguri, in asa fel incat albinele sa fie bine repartizate pe faguri. Daca nu este cules se adauga un hranitor cu sirop de zahar. Cu aceasta, sporirea numarului de familii in stupina este terminata fara multa truda pentru apicultor, dar cu multe invataminte pentru cel incepator in special; – se pun in stupul pregatit 4-5 faguri. se scutură peste ei roiul și apoi cu – introducerea roiului în stup se poate face și prin alta metodă, mai spectaculoasă și mai instructivă pentru apicultorul incepător sau pentru tinerii școlari dornici så cunoască ceva din tainele naturii. In fața stupului destinat primirii roiului, in care s-au așezat fagurii necesare, se intinte sau panza in asa fel Incat sa lase liber tot urdinișul care este larg deschis. La o distanța de 30-40 çm de urdiniș se rástoarna tot conținutul roiniței. După un moment de dezorientare în care albinele se împrăștie în toate direcțiile, gramada de albine se organizează și primele albine atrase de mirosul fagurilor artificiale patrund in stup lansând din glanda Nasonov mesaje toate celelalte albine.
Curând, în rânduri largi, toate albinele roiului se indreaptă către urdinişul stupului. La o privire mai atentă se poate descoperi printre albine și matca roiului. În cazul roilor secundari_sau terțiari se pot descoperi chiar mai multe matci din care apicultorul poate recu- pera unele, după ce s-a asigurat cả cel puțin una a patruns în stup. Cercetari recente au aratat ca mesajele transmise de albinele care intra primele in stup sunt nu numai de natura chimica (miros), ci si fizica (sonor). înregistrând pe o bandă de magnetofon sunetul emis de albinele care semnali- zează chemarea roiului către stup la introducerea unui roi, s-a captat mesajul sonor cu ajutorul caruia s-au putut instala mai rapid alți roi. Metoda poate fi aplicată și la prinderea roilor în zbor, prin montarea la roinița unui mic caseto- Ton care reproduce înregistrarea respectivă. In familia de albine care a roit, treptat totul intra in normal, crestea de puiet continua ca si cea a larvelor din botci pâna la capacirea acestora.
Dupa 7 zile de la plecarea primului roi, eclozioneaza primele matci din botci si se poate auzi cântecul matcilor din botci, care, deși maturate, nu pot ieși din lacașul lor datorità albinelor care pe măsura ce mateile rod capacelul, il refac lasând numai un orificiu pentru hranirea matcilor. Datorita acestor perioade de reținere fortata in botci a tinerilor mátci, ele sunt capabile sa zboare imediat dupa isirea din botca. Prima matca tânara eclozionata are deocamdata o singura preocupare si anume distrugerea tuturor rivalilor prezenti sau potentiale. Intra in lupta cu matcile tinere eclozionate, roade cu mandibulele peretii laterali ai botcilor si ințeapa cu acul sau rivalele fara aparare. Această acțiune este insa posibilă nu- mai în prezența unei atitudini ingaduitoare din partea albinelor. Daca albinele doresc sa pastreze matcile tinere pentru un alt roi, omorârea acestora este impiedicata. Roiul al doilea sau secundar iese la aceleași ore ca cel primar, este mai slab decât acesta și are cu el o matca tânara neimperecheata cu care zboara mai departe de stup decât primul roi și se așează, de obicei, mai sus.
Deseori, in invalmaşeala plecarii, albinele scapa de sub supraveghere matcile tinere din botci si multe din acestea reuşesc sa plece cu roiul. In timp ce roiul primar are o singura matca imperecheata, roiul secundar poate sa aiba 7-8 sau chiar mai multe matci neimperecheate.. La prinderea roiului secundar trebuie sa nu grabim cáci acesta sta mai putin pe primul loc. La prinderea lui se caută să se regrupeze toate grupele de albine caci existând mai multe matci albinele se pot imparți și prin această puterea roiului scade. La instalarea in stup trebuie sa-i dam acesta un fagure cu putin puiet pentru a „reține” albinele. doua zi de la iesirea roiului secundar, familia poate da inca un roi. mai mic decất acesta, urmat dupa o zi chiar de o patrulea ceea ce duce la epuizarea familiilor de baza.La 14-15 zile de la iesirea primului roi familia de baza nu mai este in stare så dea un alt roi. In aceasta situatie albinele ingrijesc ultima matca ramasa, pentru ca aceasta sa se imperecheze, sa inceapa ouatul si familia sa-si reia ritmul normal de viata.Se poate intâmpla ca din diferite motive matca. familiei de baza să piara înainte de formarea primului roi. naturala de roire și în prezența unui cules, îngrijirea este simplificată, deoarece aceștia se dezvoltă foarte repede ca urmare a energiei lor de lucru caracteristice. Albinele care ii compun au acumulat mari cantitati de rezerve in faza pregatirilor de roire (prin neocuparea lor cu munci in stupul mama), pe care acum o redau in activitatea roiului.
La 24 de ore după instalarea roiului putem verifica prezența matcii și în cazul roiului primar, începerea ouatului. In orice caz in lipsá de cules vom asigura roilor cel putin de doua ori pe saptamâna sau hranire cu 0,7-0.8 ng sirop. Trebuie să obținem în cel mai scurt timp 5-6 faguri cu puiet, înainte de a începe perioada de criză care se situează la 3 saptamâni de la instalarea roiului, ca urmare a morții unei părți din albinele componente și a lipsei albinelor tinere. Nu se re- comanda folosirea la roi a fagurilor claditi pentru ca acestea au o mare energie de lucru si in afara acestor faguri vechi pot constitui o sursa de infectare a roiului care prin excelenta este sanatos (familiile bolnave nu roiesc, cu exceptia acelora cu infestare incipienta cu Varroa jacobsoni). Când incep eclozionarile masive ale propriilor lor albine roiul capata un nou avânt in dezvoltare si trebuie sa-i asiguram in continuare faguri artificiali si hraniri stimulente. In mod normal, un roi primar iesit intre 1 si 20 iunie trebuie sa aiba cel putin 8 faguri claditi din care 5-6 cu puiet si o parte din proviziile de iernare.
La începutul lunii septembrie, roiul se completează cu necesarul de hrana și se trece în efectivul de bază. În condiții bune de cules un roi primar ieșit în prima decada a lunii iu- nie, poate ajunge să dea un roi în luna august care se numește paroi. Cu roii secundare lucrurile nu stau la fel. Aceștia sunt dezavantajați fața de cei primari din mai multe puncte de vedere: automat sunt cu 7-8 zile mai târ- zii decât roii primari ceea ce este important. Din cauza timpului necesar maturarii, împerecherii și declanșării ouatului la matci acest interval se marește cu inca 10-15 zile. În general acești roi sunt mai slabi. Pentru a reuși cu ei este necesar a le asigura prin unire o putere de cel puțin 1 kg și jumatate albine, adica a-i transforma în unitați viabile. Este necesar un control la fiecare 2-3 zile pentru a urmári imperecherea matcilor si inceperea ouatului.
Matcile pierdute la imperechere se inlocuiesc sau roiul respectiv se unește cu altul. Mai este nece- sar un control la 10-12 zile dupa inceperea ouatului matcii pentru a verifica dupa modul de capacitate a puietului (lucratoare sau trântori), calitatea imperecherii matcii. In continuare acești roi se ingrijesc ca și cei primari. In mod normal vor intra in iarna ceva mai slabi decat primii dar cu perspectiva de a realiza productii mult mai bune in anul urmator datorita tineretii matcilor. Pentru apicultor, in general, roirea naturala prezinta avantaje si dezavantaje. In grupa avantajelor: se obtine o familie noua sau chiar mai multe, „fara nici o interventie din partea apicultorului; familiile noi obtinute instalate pe Taguri artificiali in stupi noi sau dezinfectati sunt sanatoase si se vor mentine asa si in anul viitor. Ca dezavantaje citam: imposibilitatea planificarii numarului si calitatii roilor; necesitatea de a supraveghea permanent stupina in perioada de roire pentru ca nu putem sti exact cand si din care stup va iesi roiul; ceea ce este mai important, roiesc și familiile din care, pentru moment, nu dorim să realizez o inmulțire. Roirea artificială Pentru crearea efectivului de familii de albine în momentul potrivit și de calitatea dorită, există tehnologii bine puse la punct și cu reușita sigură dacă sunt aplicate intocmai. Din multitudinea de metode de roire artificială ne vom opri numai la prezentarea celor mai importante: roi la pachet; roi pe 3-4-6-8 faguri; roi prin dirijarea frigurilor roirii și roi timpurii.
Ca și în cazul roilor naturali, roii artificiali reusesc cu atât mai bine cu cât sunt formați mai timpuriu și mai puternici. Pentru realizarea lor la timpul dorit, este necesar sa ne asiguram mátcile si materialele necesare ca: hrana, faguri, rame si stupi.l Roi la pachet Albinele si matca ce constituie roiul sunt ambalate intr-o lada speciala – de unde vine denumirea de pachet. – pentru a putea suporta transportul la distanța. Roiul la pachet se aseamana in multe privilegii cu roiul natural primar deoarece se compune din 1-1,5 kg albine, o matca tânara imperecheata si hrana pentru 4-5 zile. Acest roi are chiar un avantaj fața de roiul primar pentru cả matca lui este tânara. Rezultate bune în condițiile tarii noastre dau roii la pachet de 1,5 kg albine, care sunt formați între 20 mai și 20 iunie. De regula, la noi, asemenea roi se pot forma si livra imediat dupa incetarea culesului de la salcâm. Lucrarile pregatitoare sunt: asigurarea matcilor imperecheate la data fixata; asigurarea ambalajului si a hranei.
În ziua primirii matcilor se verifică ambalajele pachetelor pentru a nu avea gauri și se pregatesc hranitoarele tip ast- fel: se verifică fiecare hranitor în parte, se desfunda, dacă este cazul, cu un ac cele 3 pâna la 5 orificii mici de alimentare și se. umplu cu o pâlnie prin orificiul mare cu sirop dens de zahar cel putin 1 kg zahar la un litru de apa. Se inchide complet orificiul mare prin care s-a turnat siropul, cu cositor sau ceara in care s-a adaugat 5-10% ulei. Se mai pregatește o pâlnie mare de carton și un cântar pe care poate fi instalat comod lada in care se introduce roiul. Formarea roilor la pachet se realizează după urmátoarea tehnologiei: se fixează colivia cu matca cu sau fără albine însoțitoare în partea superioara a ladiței de ambalaj; se pune ladița pe cântar, se cântárește și se adaugă ca tară greutatea contractată a roiului; se caută matea familii din care se formează roiul și se pune intr-o ladița, împreuna cu fagurele pe care s-a găsit pentru a nu fi luată în roi; prin pâlnia montată deasupra pachetului se scutură albine de pe fagurii familii temporare orfanizată pâna ce cântarul s-a echilibrat având grija a lua cu precadere albinele de pe fagurii cu puiet; se inlatura pâlnia și se montează prin gura pachetului hranitorul, introducându-l cu orificiile mici în jos în lacașul special; se monteaza apoi capacul peste hranitor si se prinde cu cuie; fagurele cu matca familii din care s-a facut roiul se introduce in cuib care se reorganizeaza; roiul la pachet gata format se pastreaza la umbra. Pentru realizarea unui număr mai mare de roi în unitatea de timp se organizează lucrul în echipa și pe serii.
Apicultorul orfanizează familiile, scutura fagurii și reorganizează cuibul acestora după formarea roilor, în timp ce ajutorul apicultorului monteaza hranitoarele și închide pachetele. Pentru a ușura lucrul se pregatesc și se aduc pe vatra stupinei câte 10-15 pachete dotate deja cu matci și hranitoare, Pachetele astfel formate se deplasează, de preferință, noaptea pâna la locul de destinație care trebuie să fie la cel puțin 3 km de stupină. de formare pentru a preveni depopularea lor. La destinație roii se pastrează câteva ore intr-o camera racoroasa dacă au fost transportați pe caldura mare, sau calduța dacă au calatorit pe timp rece și către seara se introduce în stupii dinainte pregătiți. În cazul în care roilor care se livrează în ziua formarii și ajung la destinația imediată este necesar să asigurăm pastrarea lor intr-o cameră racoare cel puțin 24 de ore de la data formarii înainte de instalare. Stupii destinați roilor pachete trebuie să aiba cinci faguri artificiali în fiecare. Se aduc ladițele cu albine și se repartizează seara lângă fiecare stup. Se inlatura capacul pachetului, se scoate hranitorul, se scoate colivia cu matca si se scutura usor tot continutul pachetului in stup. La inceput dezorientarea albinelor le face sa se imprastie si pe peretii stupului, dar atrase de mirosul matcii si constrânse de racoarea serii se strâng pe fagurii artificiali. Se montează în stup un hranitor cu sirop și se inchide stupul.
Dupa terminarea instalarii tuturor roilor, se strâng pachetele de pe teren. In seara se scurg complet hranitoarele pachetelor, se spala si se usuca pentru a putea fi refolosite. A doua zi pe seara, se controleaza roii, se urmareste prezența mátcii și se adauga, daca este cazul, faguri artificiali. Roiul pachet poate fi introdus și pe alta cale: după scoaterea hranitorului și a matcii se deschide capacul coliviei cu matca, după care se fixează între fagurii artificiali, iar ladița cu albine se introduce în stup în spațiul liber cu capacul deschis în sus. Se inchide stupul cu podisorul si se face controlul a doua zi, cand se ridica pachetele golite. În continuare roii la pachet se ingrijesc după tehnologia descrisa la roii primari. Procedeul asigura intrarea in iama a unor familii pe 8 faguri daca au fost formati pana la 20 iunie cu 1,5 kg albine. Roii doar cu 1 kg albine vor avea o putere mai scazuta. In cazul roilor pachet, se recomanda a se lucra numai cu faguri artificiali pentru a avea familii sanatoase in tot restul anului si in anul urmator formarii. Metoda roilor la pachet este cea mai recomandată pentru inființarea de stupin noi, de amatori sau în cadrul marile producție. unitați apicole de Roii pe 3-4-6 faguri Înființarea de stupine noi sau sporirea efectivului în cele existente este multă ușurată de folosire a roilor pe un anumit număr de faguri cladiți în locul unor familii normale. Investiția este esalonată pe un timp mai lung și se pornește cu un material calitativ mai bun, existând insa pericolul de a forma sau primi și roi infestați cu diferite boli. Și in cazul roilor pe faguri este necesara o planificare a numarului de roi, asigurarea materialelor si insusirea unei tehnologii de formare.
Ca model vom lua roiul pe patru faguri. Roiul pe patru faguri trebuie sa cuprinda, la livrare, doi faguri cu puiet, doi faguri cu provizii si albine care sa acopere bine cei patru faguri. Pentru formarea acestor roi se pot aplica mai multe variante: Varianta l-a: in ziua livrarii se aduc ambalajele necesare la stupinele in care urmeaza sa se formeze roii (de regula si de dorit este ca ambalajele sa fie ladite tip de transportat roi), in care intra ușor șase faguri și sa se repartizeze lânga stup; se caută matca familii și se introduce împreună cu fagurele respec- tive cu albine și puiet în ladița pregătită; se caută în cuibul familiei un al doilea fagure cu puiet de asta data capacit și se pune lângă cel cu matca în ladița; se familie doi faguri cu provizii din care unul cu miere și altul cu pastura împreună cu albinele de pe ei și se pun in ladiță de o parte și de alta a celor cu puiet. Se mai scutura daca este nevoie de albinele de pe inca un fagure cu puiet, dupa care se fixeaza cu cuie ramele pentru a nu se mișca și se inchide mai scot capacul ladiței. Se verifica inchiderea celor doua urdinișuri și ladița se instalează la umbra. După terminarea formarii tuturor roilor, acestia se transporta la destinație. Pentru simplificarea lucrurilor in cazul unor partide mai mari este bine ca la formarea roilor sa asiste si reprezentantul beneficiarului. TteAceastă varianta a metodei are neajunsul ca roiul este dotat cu o matca vârstnica a carei calitate nu este cunoscuta de beneficiar, care este nevoit sa accepte calitatea pretinsa de furnizor, dar sunt avantajul ca instalat la locul definitiv nu comporta mutarea intr-un stup pregatit. . care se poate face in seara la stupina de destinatie. Fig.60 – Formarea roilor stoloni individuali prin varianta la Varianta a II-a; asigură roilor matci tinere și se aplică în felul următor: se formează roiul utilizând doi faguri cu puiet capăcit și doi faguri cu provizii împreună cu albinele care-i acționează pe toți. Acești patru faguri pot fi dintr-o singură familie sau din două și chiar mai multe familii.
Roiul se introduce intr-o ladița de transport roi, sau in stupul pregătit special; imediat dupa formare se da roiului o matca in colivie tip Miller sau Titov si in zilele urmatoare se urmareste eliberarea ei. În cele 3-4 zile cât durează acceptarea și eliberarea matcii, o parte din puietul capacităților de eclozioneaza și roiul se mai imbraca în albine, cele tinere náscute inlocuind pe cele plecate la stupul de baza. Matca ocupa imediat cu oua spatiile devenite libere si roiul este gata de livrare. n oisid r ile SIN DIFERITE FAMILI adb DE LA CRESTERE SAU CUMPARAT on vi n loft s m Fig ti Formarea roiului pe 4 faguri prin varianta a ll-a Varianta a lII-a, se formeaza un roi pe 3-4 faguri asa cum s-a aratat. mai sus, se doteaza cu o matca imperecheata si se stimuleaza cu sirop de zahar urmarindu-se largirea cuibului cu faguri artificiali. Daça este cazul de a forma si livra roi pe șase faguri, se pot forma după una din variantele descrise mai sus. După aceste scheme se pot forma roi pe faguri de puteri diferite în funcție de cerințele beneficiarului. Roii formați se transporta la locul definitiv și se instalează în stupii pregătiți anterior numai către seara. Daca necesitatile de transport au cerut ca roiul sa fie organizat special, pentru a nu suferi pierderi, in stupul definitiv cuibul se aranjeaza astfel: in centru fagurii cu puiet urmati de cate o fagure artificiala de fiecare parte si de cei doi faguri cu provizii ca acoperire. . În lipsa de cules se hranesc stimulent de doua ori pe saptamâna cu câte 600-700 g sirop de zahar ce se administreaza intr-un hranitor uluc.
Existența puietului capacit în fagurii roiului face ca acesta să nu mai aiba perioadă de criză caracteristică roilor naturali și pachetul, dezvoltarea lor continuă și apicultorul trebuie să beneficieze de acest lucru. Roiul pe patru faguri trebuie sa ajunga in 60 de zile de la formare la cel putin 10 faguri bine coperiti cu albine, din care 7-8 faguri cu puiet (in special cei care sunt dotati cu matci tinere). Pentru jarna se completează proviziile de hrana și se impachetează în mod obisnuit. În anul urmator roii devin familii de producție.
În toate cazurile calitatea roilor depinde în mare măsură de componența populației lor, de cantitatea de capacitate și necapacitate, dar în special. de insușirile calitative ale matcii, care, prin zestrea sa genetică transmite albinelor lucratoare fiice, aptitudinile acestora de a crește puietul de a recolta polenul și nectarul. Trebuie să știu că nu orice matca tänara este automat de buna calitate. Chiar matci tinere provenite din familii recordiste, daca sunt crescute in conditii proaste, nu sunt de calitate. Cele mai bune condiții de creștere a matcilor sunt asigurate în cuibul familiilor care se pregatesc de roit. Toate metodele asa-zis artificiale de crestere a matcilor tind så se apropie de aceasta crestere ideala si in masura in care reusesc, rezida calitatea matcilor obtinute.
